Documentația istorică încadrează aceste obiective unicat prin arhitectură, mesaj, scop, simbolistică şi localizare între sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, deoarece pe unele troițe sunt înscrişi anii 1918, 1925, dar şi prin comparația cu alte troițe din aceeaşi zonă geografică, cu aceeaşi manieră picturală sau cu aceleaşi proporții ale edificiilor, a căror atestare este certă.
Registrele picturale pot fi cu uşurință atribuite unui autor unic, experimentat în pictură şi probabil meşter iconar al timpurilor de atunci. Se pot identifica şi unele intervenții ulterioare pe arii mici şi fără modificarea mesajului.
Managementul de valorificare a patrimoniului național prin includerea unor monumente/obiective în LMI, este o acțiune indisolubil legată de documentația istorică şi stilistică a obiectivului.
Ȋncadrarea obiectivului atinge certitudinea prin atestarea documentației istorice pe baza investigațiilor fizico-chimice.
Investigațiile fizico-chimice vor apela în acest caz la metode analitice care pot furniza informații aspra tehnicilor de realizare artistică, materialele utilizate în procesul de creație. Perioda la care ne referim este totuşi una în care materialele utilizate în pictură puteau fi atât naturale cât şi sintetice. Totuşi literatura de specialitate indică pentru începutul sec XX o plajă relativ mică de pigmenți consacrați picturii pe lemn în Europa, şi anume:
• Culori de pământ – ocru, umbre, siennas, verde pământ
• Culori minerale – azurit, malachit, lapis lazuli (ultramarin), cinabru
• Culori organice – carmin (derivat din insecte), galben indian, indigo
• Culori fabricate – galben de plumb-staniu, alb de plumb, verdigris (acetat de cupru) albastru Prussian, vermilion (purpuriu).
Ȋn prezentul caz de studiu previzionăm
să identificăm în probele de pigmenți colectate prezența pigmenților uzuali ai
vremii inclusiv din motivul costurilor reduse şi accesibilității lor pentru
comenzi particulare, deoarece troițele erau construite mai ales din inițiativa
oamenilor simpli, pe proprietatile acestora.
Metodele de investigare sunt împarțite în tehnici de examinare şi metode analitice.
Dintre metodele analitice s-au ales în cazul de față două metode, relativ ieftine şi uşor accesibile, cu informații rapide care pot fi abordate şi de specialiştii din domeniul restaurării.
Acestea sunt XRF – fluorescența de raze X, care are capacitatea de a furniza compoziția procentuală a elementelor chimice existente în probă si spectroscopia FTIR – Trasformata Fourier a radiației infraroşu care permite ordonarea elementelor chimice în compuşi chimici prin benzile de amprentă ale spectrului IR.
Albastru inchis
Vermillion
Indigo
Terre verte
Verde 3
Alb Prussia
| umiditate | ulei | ulei | ulei deteriorat | |||||||||||
| albastru inchis INDIGO | 3402. | 2925.68 | 2853 | 1741.57 | 1623. | 1414.85 | 1365.59 | 1320.72 | 1142.8 1117.34 | 670.47 603.56 | 437.92 | |||
| vermilion | ||||||||||||||
| (linia rosie) vermillion | 3404. | 2925.7 | 2853 | 1740.2 | 1639. | 1413.74 | 1364.49 | 1319.42 | 1085.68 | 820.53 | 777.38 607.7 | 493.9 | 467.69 | |
| Bleu (linia roz) INDIGO | 3405 | 2925.38 | 2853 | 1742.26 | 1620. | 1415.22 | 1319.82 | 1144.181115.66 | 601.72 669.32 | 462.53 | ||||
| terre verte | ||||||||||||||
| Galben 2 (linia verde) Terre verte | 3539 3402 | 2926.35 | 2854 | 1742.56 | 1622. | 1414.45 | 1365.91 1321.01 | 1142.651116.92 | 824.19 | 670.35 603.64 | 464.97 | |||
| terre verte amestec | ||||||||||||||
| Verde 3(linia cyan) | 3405 | 2926 | 2853 | 1741.99 | 1623. | 1414.68 | 1364.87 | 1320.02 | 1142.63 1115.96 | 822.7 | 670.77 | 604.28 | 465.02 | |
| alb Prusia | ||||||||||||||
| Pigment indigo ALB Prusia | 3375 | 2923.47 | 2088 | 1639. | 1362.55 | 1316.75 | 1027.13 | 819.61 | 456.84 |
La o primă inspectie a spectrelor FT-IR se poate observa că pictura s-a executat în tehnica ulei evidențiată de benzile menționate în tabelul de mai sus. Partea puternic degradată a picturii este liantul organic (uleiul, propus a fi ulei de in sicativat), iar pigmenții folosiți pentru obținerea culorilor sunt amestecuri din plaja de culori – albastru, verde, galben şi roşu. Cantitățile de pigmenți prelevați au fost foarte mici, iar amestecul de culori a produs o asemănare foarte mare între spectrele pigmenților. S-au identificat câteva benzi amprentă ale pigmenților din amestec, ceea ce a făcut posibilă atribuirea lor fiecărui pigment în parte.
(menționați în tabel).
Ȋn concluzie, dacă vom compara pigmenții identificați în acest studiu de caz cu documentația istorică, putem afirma că este vorba de o pictură executată pe suport de lemn, de un autor care nu a utilizat stratul de preparație pentru aplicarea picturii. Pigmentul a fost suspendat în ulei şi apoi aplicat direct pe lemn, sub forma amestecului de pigmenți pentru a se obține nuanțele dorite. Rezistența mare a picturii, care a făcut posibilă traversarea în timp a fost dată de pigmenții anorganici care prin interacția cu suportul lemnos au menținut şi liantul cu toată degradarea avansată a acestuia. Rămâne totuşi o situație de dubiu în atribuirea albastrului indigo. Această atribuire s-a făcut prin lipsa benzii amprentă a albastrului de Prusia. Ȋn aceste situații se impune completarea analizelor măcar cu încă o metodă complementară pentru a decide precis atribuirile.
Paleta de pigmenți identificată atestă pictura ca fiind din anii 1900-1930 prin faptul că s-au identificat numai pigmenți de sinteză, foarte comuni la acea perioadă, deoarece erau ieftini şi uşor de procurat, şi în plus ofereau culorile de bază pentru pictura sacră (roşu – veşmântul Ȋmpărătesc, albastru pentru pământeni, verdele pentru Duhul Sfânt, galben pentru aura de sfințenie).