REZUMAT
Ȋn perioada feudală rolul troițelor era bine definit, în sensul că acestea erau ridicate pentru a comemora luptele purtate de romȃnii ortodocsi impotriva « liftelor », sau pentru a reaminti gloria unor eroi căzuți pe alte meleaguri (troițe-cenotaf), ori pentru a sublinia poziția socială a unei familii de vază. Pȃnă în secolul al XVIII-lea ctitorii de troițe erau reprezentanți ai unor familii de nobili, însă ulterior troițele erau ridicate si de clase sociale inferioare (obsti sătesti, negustori, etc). [1]
Dovezi ale existenței troițelor pe teritoriul Romȃniei de azi sunt prezentate de Nicolae Iorga în lucrarea sa « Istoria romȃnilor prin călători straini » publicată în 1928. Aici troițele sunt mentionate încă din sec al XIV-lea.
[1] Drd. Mircea Cristian Pricop, Conservarea Troitelor romanesti – o necesitate culturala
Pe teritoriul județului Arges se regăsesc cateva zeci de troițe de tip pridvor care s-au conservat în forma originală fara a fi alterate de intervenții.
Troița – pridvor
Este foarte răspandită pe teritoriul județelor Arges si Vȃlcea (zona dealurilor subcarpatice), însă numeroase dovezi arată că originile ei sunt mai degrabă situate în Oltenia.
Simbolistica troiței-pridvor stă în sensul atribuit de către oameni, anume că acestia i-au dat Troiței o Casă, intocmai casei țărănesti. Nefiind prevazut cu usă, spațiul are pridvorul deschis către lume si este deschis pentru oricare călător. Este o casă pentru Troiță dar si pentru om.
- Istoricul si importanța valorificării patrimoniului
- Troita in contextul patrimonial national
- Simbolistica troiței – sensuri
- Troița pridvor – componentă arhitecturii de lemn din Muntenia
- Cazuri identificate si localizare
- Troiță de lemn sat Vața, comuna Vedea, județul Arges
- Starea de conservare edificiului
- Atestarea documentației istorice prin metode analitice
- Propuneri de restaurare si conservare