Pardoseli din mozaic turnat in camp continuu

Principii generale de executare a stratului de uzur─â din mozaic turnat

ÔÇó se realizeaz─â din mortar de ciment la care nisipul este ├«nlocuit cu piatra de mozaic provenit─â din marmur─â, calcar, tufuri vulcanice etc, conform fig. 5 ┼či 6═ż

ÔÇó mortarul va fi executat cu piatr─â de mozaic cu granulozitate continu─â sau discontinu─â de aceea┼či provenien╚Ť─â ┼či culoare sau de provenien╚Ť─â ┼či culori diferite (├«n acest ultim caz, rezisten╚Ťa la uzur─â a pietrelor de mozaic utilizate trebuie s─â aib─â valori egale)═ż
ÔÇó pentru colorarea stratului de mortar de ciment cu piatr─â de mozaic se pot utiliza coloran╚Ťi minerali (max. 5% din greutatea cimentului) sau cimenturi colorate═ż
ÔÇó mozaicul turnat se va executa plan ┼či orizontal;┬á ├«n ├«nc─âperi prev─âzute cu sifoane de pardoseal─â sau cu guri de evacuare, se vor executa pante de 1 …1,5 % spre punctele de scurgere═ż
ÔÇó se recomand─â ca stratul de uzur─â din mozaic turnat s─â se execute imediat dup─â terminarea prizei betonului sau a mortarului stratului suport, ├«ns─â ├«nainte de ├«nt─ârirea acestora, spre a se asigura leg─âtura ├«ntre ├«mbr─âc─âminte ┼či stratul suport═ż
ÔÇó stratul de uzur─â din mozaic turnat se va executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un plan┼čeu de beton armat═ż
ÔÇó ├«n ├«nc─âperi cu suprafa╚Ťa pardoselii mai mare de 9 m2 , pentru a se pre├«nt├ómpina fisurarea, mortarul de ciment cu piatr─â de mozaic se va turna ├«n panouri cu suprafa╚Ťa de max. 2 mp , desp─âr╚Ťite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi realizate cu mortar de ciment cu piatr─â de
mozaic, cu aceea┼či compozi╚Ťie, dar de culoare diferit─â. In locul benzilor de mortar de ciment cu piatr─â de mozaic se pot folosi baghete de sticl─â a┼čezate pe muchie═ż
ÔÇó prepararea mortarului de ciment cu piatr─â de mozaic se va face amestec├ónd ├«nt├ói bine, ├«n stare uscat─â, cimentul (600 kg ciment la 1 mc┬á de piatr─â de mozaic) ┼či colorantul, amestec care apoi se r─âstoarn─â peste piatra de mozaic a┼čezat─â ├«n prealabil pe o platform─â, dup─â care se amestec─â bine cu lopata, pentru a se asigura r─âsp├óndirea uniform─â a granulelor de mozaic ├«n mas─â. Apoi se va ad─âuga apa necesar─â pentru a ob╚Ťine un mortar care s─â se ├«ntind─â u┼čor, f─âr─â a fi ├«ns─â prea fluid═ż
ÔÇó pe “pat” se vor fixa ┼čipci de ghidaj pentru asigurarea unei grosimi uniforme a mortarului de ciment de poz─â═ż
ÔÇó pe “pat” se va ├«ntinde un strat de mortar de ciment de poz─â, M100T, ├«n grosime de cea 30 mm, cu suprafa╚Ťa rugoas─â, pentru a se asigura o mai bun─â leg─âtur─â cu mozaicul turnat═ż
ÔÇó dup─â ├«ndesare se vor scoate ┼čipcile, iar golurile respective se vor umple cu acela┼či mortar de ciment═ż
ÔÇó ├«ntre ┼čipcile de reper se va turna mortarul de ciment cu piatr─â de mozaic ├«ntr-un strat de 10 mm grosime, ├«n dependin╚Ťele cl─âdirilor de locuit ┼či de 15 mm grosime, ├«n ├«nc─âperi cu uzur─â mare (holuri, magazine, depozite etc)═ż
ÔÇó stratul de mortar de ciment cu piatr─â de mozaic se ├«ntinde cu mistria, se niveleaz─â cu dreptarul, dup─â care se compacteaz─â cu dosul mistriei grele p├ón─â la apari╚Ťia laptelui de ciment la suprafa╚Ť─â═ż
ÔÇó se scot ┼čipcile de reper ┼či se completeaz─â spa╚Ťiile r─âmase libere cu mortar de ciment cu piatr─â de mozaic, dup─â care stratul se preseaz─â cu mistria de mozaicar. La ├«ntinderea mortarului de ciment cu piatr─â de mozaic se urm─âre┼čte distribuirea uniform─â a pietrei de mozaic ca desime ┼či m─ârime a granulelor═ż
ÔÇó mozaicul turnat se poate executa ├«ntr-o singur─â culoare sau cu desene (carouri, figuri) ├«n mai multe culori, ├«n conformitate cu detaliile din proiect═ż pentru stabilirea nuan╚Ťei culorii ┼či a m─ârimii ┼či uniformit─â╚Ťii mozaicului se vor efectua ├«ncerc─âri preliminare═ż
ÔÇó cimentul obi┼čnuit se utilizeaz─â ├«mpreun─â cu coloran╚Ťi minerali pentru ob╚Ťinerea culorilor: ro┼ču, negru ┼či cenu┼čiu, iar cimentul alb pentru culorile: alb, galben, verde ┼či albastru═ż
ÔÇó la realizarea stratului de uzur─â din mozaic turnat cu desene, acestea se vor ob╚Ťine folosind ┼čabloane din ┼čipci sau tabl─â de forma desenului cerut. In interiorul acestor ┼čabloane se va turna stratul de mortar de ciment cu piatr─â de mozaic, care se va l─âsa s─â se ├«nt─âreasc─â o zi sau dou─â, dup─â care se scot ┼čabloanele ┼či se toarn─â mortarul de ciment cu piatr─â de mozaic de alt─â culoare pe locurile din suprafa╚Ťa r─âmas─â neumplut─â de mortar═ż
ÔÇó dup─â turnarea stratului de mortar de ciment cu piatr─â de mozaic ┼či terminarea prizei, pentru a se evita fisurarea datorit─â usc─ârii prea rapide din cauza curen╚Ťilor de aer sau a ac╚Ťiunii soarelui (c├ónd mozaicul turnat se execut─â la exterior terase, balcoane), acesta se va proteja ├«n primele zile de la turnare prin acoperire cu rogojini sau saci de h├órtie, care se vor uda periodic cu ap─â, asigur├óndu-se la suprafa╚Ť─â o stare de umiditate care se va men╚Ťine p├ón─â la frecarea mozaicului═ż
ÔÇó bordurile mozaicate se execut─â cu aceea┼či compozi╚Ťie, ca ┼či ├«n cazul pardoselilor din mozaic═ż
ÔÇó finisarea suprafe╚Ťei din mozaic turnat se face prin frecare, ┼člefuire, ceruire ┼či eventual lustruire sau prin buciardare, c├ónd aceast─â opera╚Ťie este prev─âzut─â ├«n proiect═ż
ÔÇó frecarea se face ├«n mod obligatoriu dup─â 4…6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatr─â de mozaic, dup─â ce acesta a c─âp─âtat o rezisten╚Ť─â suficient─â pentru a nu se disloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dup─â care se va putea executa opera╚Ťia de frecare, se va determina pe baza probelor care se fac pe ├«mbr─âc─âmintea de pardoseal─â respectiv─â═ż
ÔÇó frecarea se face cu ma┼čina de frecat manual, cu piatra abraziv─â═ż prin frecare se ├«nl─âtur─â pojghi╚Ťa de ciment de pe fa╚Ťa mozaicului═ż totodat─â se corecteaz─â micile denivel─âri, ├«nl─âtur├óndu-se toate asperit─â╚Ťile de pe fa╚Ťa mozaicului.. ├«n tot timpul frec─ârii, suprafa╚Ťa mozaicului turnat se men╚Ťine umed─â. A doua frecare, denumit─â ┼člefuire, se face cu o piatr─â abraziv─â cu granula╚Ťie mai fin─â, p├ón─â la netezirea perfect─â, ud├óndu-se suprafa╚Ťa pardoselii continuu cu ap─â═ż
ÔÇó ├«n timpul frec─ârii, mai ales cu ma┼čina, se va avea ├«n vedere ca opera╚Ťia de frecare s─â se fac─â ├«n mod uniform pe ├«ntreaga suprafa╚Ť─â, astfel ├«nc├ót o por╚Ťiune s─â nu fie frecat─â mai mult dec├ót cealalt─â═ż
ÔÇó dup─â ce stratul de uzur─â din mozaic turnat este ┼člefuit, suprafa╚Ťa se cur─â╚Ť─â de pasta rezultat─â de la frecare (┼člam) cu rumegu┼č uscat sau prin alte procedee, apoi se spal─â cu ap─â curat─â, iar dup─â uscare se protejeaz─â cu cear─â de parchet ┼či se lustruie┼čte═ż
ÔÇó ├«nainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de m─âcri┼č (oxalat acid de potasiu), cu ajutorul unei buc─â╚Ťi de p├ósl─â, dac─â aceast─â opera╚Ťie s-a prev─âzut ├«n proiect, ├«n scopul unui finisaj mai ├«ngrijit═ż

ÔÇó ├«n EXTERIOR se poate executa ┼či mozaic sp─âlat, astfel:
ÔÖŽ mortarul de ciment se prepar─â utiliz├ónd o granula╚Ťie mai mare de mozaic, preferabil de diferite culori═ż
ÔÖŽ mortarul se ├«ntinde ┼či se preseaz─â bine, dup─â care se las─â s─â se ├«nt─âreasc─â 24 ore ┼či se freac─â cu peria de paie ud├óndu-se
suprafa╚Ťa continuu cu ap─â, p├ón─â la apari╚Ťia granulelor de mozaic din masa de ciment═ż
ÔÇó mozaicul sp─âlat are avantajul c─â nu mai necesit─â opera╚Ťiile de frecare, ┼člefuire ┼či ceruire, are un aspect pl─âcut ┼či nu este alunecos.

Revino la inceputul articolului