Patrimoniul imaterial

Situarea patrimoniului national in context European

-TEZAURUL UMAN VIU-

La ora actuala exista o preocupare intensa pentru relationarea patrimoniului local cu valorile de patrimoniu eurpene. In general ideile sunt exprimate in cadrul unor simpozioane sau intalniri culturale in timpul carora sunt aduse in discutie influentele europene asupra culturii romanesti, cu precadere in secolele XIX – XX (Simpozionul Național „Istorie, Cultură, Patrimoniu” Iasi 2013, Simpozionul Internațional „Patrimoniul Local în Context European” de la Tismana, etc). In acea perioada majoritatea artistilor erau scoliti la Paris sau Munchen, ori au aderat la curentele artistice ale vremurilor. Aceasta este aproape o regula in literatura, pictura, sculptura, si chiar muzica.

In patrimoniul imaterial putem identifica elemente de originalitate in repertoriul Mariei Tanase care a fost o ambasadoare la Paris a folclorului romanesc autentic fiind extrem de bine apreciata, ea scriind versurile, si interpretand in limbra franceza Doina din Dolj (Doina a fost introdusa in Patrimoniului Unesco in anul 2009). Fata care a copilărit în mahalaua Cărămidarilor din Bucureşti a reprezentat România la expoziția Mondială de la Paris din 1938, alături de Constantin Brâncuşi. A cântat în fața preşedintelui SUA, Hoover, în fața lui Menuhin sau Enescu.

Cu 10 ani în urmă, la 17 octombrie 2003, după laborioase şi îndelungi negocieri, Conferința Generală a UNESCO, reunită la Paris, a deschis spre semnare Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Convenția este instrumentul legal prin care Statele Părți îşi asumă obligația de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiții şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştințe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum și tehnici legate de meşteşuguri tradiționale.

Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005, România a acceptat Convenția, iar prin depunerea instrumentelor de ratificare, în ianuarie 2006, țara noastră a devenit cel de-al 30-lea stat Parte la Convenție.

De la intrarea Convenției în vigoare, România a construit un sistem întreg de protejare şi punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial, prin acte normative, instituții şi organisme specializate, susținute de autorități administrative şi academice.

În prezent (2013)se lucrează la Repertoriul patrimoniului cultural imaterial din România şi la Inventarul național al acestuia, se iau măsuri concrete pentru salvgardare, se promovează valorile naționale ale patrimoniului imaterial, în pofida climatului economic nefavorabil din ultimii ani. 17 persoane din România au primit titlul de Tezaur Uman Viu.

“…

  1. Căluşarul Nicolae Veleanu (Dolj) – Titlul a fost acordat in 2012 post mortem
  2. Ciobanul Nicolae Pițiş, pastrator al muzicii arhaice maramuresene.
  3. Matusa Floarea Finta – artista populara-zona Oasului. Confectioneaza podoabe populare, clopuri şi straițe miniaturale, zgărzi şi zgărdane.
  4. Cojocarul Regelui Mihai, Dumitru Sofonea,Tara Fagarasului. Miile de cheptare lucrate cu mâna lui sunt purtate astăzi cu mândrie de consăteni dar şi de oameni de seamă. Unul dintre ei a fost chiar Tudor Arghezi, care i-a trimis o scrisoare de mulțumire.
  5. Constantin Curecheriu din Sticlăria-Scobinți (Iasi) este producător de măşti populare
  6. Dumitru Ifrim din Schitu Stavnic (Iasi) este olar.
  7. Maria Deac Poenariu, icoane pe sticla. Laz, Poaiana Sibiului.
  8. Amelia Papazissiu, tesatoare in lana de oaie si par de capra la razboi judetul Buzau.  Truda de aproape 40 de ani şi perseverența în păstrarea tradiției i-au adus artistei Amelia Parazissu titlul de “tezaur uman viu”
  9. Rapsodul Domnica Trop. Timp de 50 de ani aceasta a devenit un reper al muzicii populare românești și păstrător al cântecului autentic vechi, specific Olteniei de sub munte
  10. Dorin Cocârță, Fundu Moldovei (in apropiere de Campulung Moldovenesc)
  11. Felicia Cuciureanu, Satul Bilca, așezat în depresiunea Rădăuților, în vechime – o braniște a Mănăstirii Putna – s-a făcut cunoscut în țară, prin grupul folcloric de bărbați și femei care jucau și cântau, precum și prin portul popular deosebit, dar mai ales prin grupul de femei “Altița”, cunoscute ca “Babele de la Bilca”.
  12. Mircea Micu, Buzau, creator de instrumente populare
  13. Adela Petre, tesatoare in par de capra , Buzau.  Piese de port popular, fețe de masă, covoare de lână, carpete din păr de capră. Buzoianca este membru al Academiei Artelor Tradiționale şi multe dintre creațiile ei, expuse în colecții muzeale din țară şi străinătate, au fost distinse cu numeroase premii. A expus lucrări în Franța, Italia, Olanda, Grecia
  14. Iconarul Nicolae Muntean, Alba Iulia
  15. meşterul popular Nicodim Gligor, Alba Iulia
  16. Olivia Tima, Sălciua /Szolcsva în germană/maghiară, sat din județul Alba
  17. Constantin Perța, jud Alba. Artist popular, sculpteaza dintr-o singura bucata de lemn folosind doar un briceag …”

Programul „TEZAURE UMANE VII – păstrători și transmițători ai culturii tradiționale” reprezintă una dintre inițiativele UNESCO privind salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Scopul principal al programului este acela de a încuraja statele membre să adopte acele măsuri prin care păstrătorii și transmițătorii anumitor elemente de patrimoniu cultural imaterial să beneficieze de o recunoaștere și de o vizibilitate adecvate în rândul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg. În același timp, programul urmărește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării în domeniul pentru care se depune candidatura, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, contribuind astfel la asigurarea viabilității acestuia.

Inițiativa elaborării unui program privind Tezaurele Umane Vii aparține Republicii Coreea, aceasta propunând în 1993 acest program Consiliului executiv al UNESCO; a fost, astfel, adoptată decizia ca statele membre să creeze sisteme similare la nivel național. În prezent, astfel de programe se desfășoară deja în state ca: Japonia, Franța, Republica Cehă, Ungaria etc. sau se află în diverse stadii privind elaborarea și aplicarea lor (Bulgaria, Turcia, Grecia etc.).

Prin Program se dorește, să fie recunoscute la nivel național, atât de comunitatea de purtători, cât și de cea științifică, calitățile acelor persoane considerate creatoare și transmițătoare a unor elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate.

O dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, țara noastră își asumă, în calitate de stat membru al Convenției UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, elaborarea și punerea în aplicare a Programului Tezaure Umane Vii. Adoptat prin Ordinul nr. 2491 din 27.11.2009, al Ministrului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național,

 

Trei dintre elementele de patrimoniu cultural imaterial național, Ritualul Căluşului (2005), Doina (2009) şi Tehnici de prelucrare a Ceramicii de Horezu (2012), au fost înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

 

Pentru a marca importanța acordată patrimoniului cultural imaterial şi ataşamentul țării noastre față de valorile promovate de Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, ministrului Culturii, domnul Daniel-Constantin Barbu, a instituit data de 17 octombrie ca Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial ce va fi celebrată anual, la nivel național.

 

Webografie:

LinkedIn
Share
Follow by Email
Revino la inceputul articolului