Starea de conservare

Conditiile de mediu

  • Umiditatea relativ─â ÔÇô fluctua╚Ťiile acesteia provoac─â expansiunea ┼či contrac╚Ťia suportului din lemn, cu deformarea ulterioar─â a acestuia, conduc├ónd la ruperea ┼či exfolierea stratului de vopsea
  • Apa – Cauzeaz─â ├«n primul r├ónd deteriorarea lemnului, de multe ori troi╚Ťele sunt a┼čezate direct pe p─âm├ónt, precum ┼či diluarea pigmen╚Ťilor ┼či albirea straturilor de vopsea ├«n cazul troi╚Ťelor la care ├«nvelitoarea este deteriorat─â permi╚Ť├ónd p─âtrunderea ├«n interior a apei pluviale.
  • Lumina ÔÇô conduce la decolorarea pigmen╚Ťilor sensibili la lumin─â, decoloreaz─â vopseaua datorit─â expunerii acesteia la lumina ultraviolet─â
  • C─âldura ÔÇô provenind de la incendiu provocat (vandalism)
  • Temperatura ÔÇô cauzeaz─â schimb─âri ale umidita╚Ťii relative, ┼či deformarea lemnului
  • Deterior─âri accidentale ÔÇô lacrimi, umfl─âturi, disloc─âri de vopsea din loviri, manipulare ne├«ndemanatic─â, transport incorect ├«n cazul icoanelor
  • Mediul ├«nconjur─âtor ÔÇô praful acumulat pe suprafe╚Ťele pictate, poluarea provenind din aerul s─ârat prezent ├«n apropierea troi╚Ťelor (├«n zon─â se realizeaz─â foraje de petrol), pot provoca modific─âri chimice la nivelul culorilor aplicate pe lemn.
  • Vandalism ÔÇô c├ónd factorul uman intervine negativ asupra edifiiciilor mutil├ónd suportul lemnos sau straturile de pictur─â (este cazul sfin╚Ťilor cu ochii sco┼či)

Starea de conservare a construc╚Ťiei

Aceasta a fost determinat─â at├ót la nivel vizual c├ót si microscopic, inspec╚Ťia efectu├óndu-se pe toate materialele de construc╚Ťie.

A. INSPEC╚ÜIA VIZUALăŹ

  1. Lemn

Bancă de lemn dispusă în dreapta iconostasului

Proba 1

Perete lateral stânga

Perete lateral stânga, detaliu de fixare cu pană de lemn a două grinzi.
Se observ─â urme de carii – atac biologic

Detaliu de grind─â, cap─ât sculptat, zon─â pridvor

╚Őnvelitoare din ┼či╚Ť─â din lemn de salc├óm

2. Cuie Metalice

3. Pictura

╚Őn ceea ce prive┼čte pictura aceasta este foarte degradat─â, at├ót din cauza factorilor de mediu c├ót ┼či din cauza factorului uman.

Cuiele de fier care str─âpung iconostastul pentru prinderea ┼či sus╚Ťinerea acestuia de grinzile aflate ├«n spatele lui au afectat calitatea lemnului ┼či a picturii ├«n jurul capetelor corodate.


Cu toate acestea structura studiat─â prezint─â echilibru ┼či stabilitate.

Iconostasul este bordat de o ram─â de lemn cu grosime de 4cm care pentru partea superioar─â a picturii joac─â rolul de strea┼čin─â ├«n acest moment, protej├ónd astfel pigmen╚Ťii. Aici se remarc─â intensitatea mai pronun╚Ťat─â a culorilor spre deosebire de par╚Ťile laterale sau zona inferioar─â a icoanei. Este posibil ca acest lucru s─â se datoreze ┼či lipsei luminii care nu poate p─âtrunde at├ót de bine ├«n partea superioar─â spre v├órful troi╚Ťei, spre deosebire de planul larg al icoanei expus─â spre vest.

Se remarc─â acurate╚Ťea graficii folosit─â ├«n elaborarea figurilor sfin╚Ťilor prezenta╚Ťi ┼či consumul redus de nuan╚Ťe. Sunt folosi╚Ťi maxim ┼čase pigmen╚Ťi: albastru predominant pentru fond, alb, galben, ro┼ču, verde, maro ├«nchis pentru linii.

Ochii sfin╚Ťilor sunt sco┼či, fenomen ├«nt├ólnit la multe dintre bisericile din Rom├ónia (vandalism anticre┼čtin la biserici din ╚Üara Ha╚Ťegului, Bac─âu, etc. ).

Acela┼či tip de vandalism se observ─â la Troi╚Ťa din S─âli┼čtea, jude╚Ťul Arge┼č.[1]

Troi╚Ťa studiat─â a fost cu siguran╚Ť─â repictat─â ÔÇô concluzia se datoreaz─â prezen╚Ťei sfin╚Ťilor laterali acoperi╚Ťi de stratul de pictur─â de suprafa╚Ť─â care ├«ncepe s─â se degradeze, sco╚Ť├ónd la lumin─â o alt─â scen─â compozi╚Ťional─â fa╚Ť─â de cea vizibil─â ├«n acest moment. Se remarc─â dou─â portrete de sfin╚Ťi peste care a fost redesenat─â scena r─âstignirii.

B. INSPEC╚ÜIA MICROSCOPICăŹ

  1. Lemn

Probă microscopică de detaliu în lumină albă la stereomicroscop(Proba 1 lemn)

Probă microscopică de detaliu în lumină albă la stereomicroscop (Proba 2 lemn)

2. Cuie metalice

Probă microscopică de detaliu în lumină albă la stereomicroscop (Proba 3 metal)

3. Pictura

Probă microscopică de detaliu în lumină albă la stereomicroscop (Proba 4 pictura)

╚Őn urma investiga╚Ťiilor vizual─â si microscopic─â s-au f─âcut urmatoarele observa╚Ťii asupra lemnului:

Lemnul construc╚Ťiei a suferit degrad─âri prin ├«ns─âsi natura lui organic─â. Este ├«mb─âtr├ónit ┼či afectat de timp.

Umiditatea a ac╚Ťionat asupra lemnului pentru c─â edificiul este amplasat direct pe suprafa╚Ťa p─âm├óntului, f─âr─â un soclu de protec╚Ťie din piatr─â cum este cazul altor troi╚Ťe.

╚śi╚Ťa ├«nvelitoarei este ├«n stare avansat─â de descompunere, inclusiv cuiele din fier care sunt corodate p├ón─â la ruperea manual─â.

Lipsesc p─âr╚Ťi din ├«nvelitoare permi╚Ť├ónd apei pluviale s─â p─âtrund─â ├«n interiorul construc╚Ťiei afect├ónd starea fizic─â ┼či chimic─â a lemnului iconostasului ┼či implicit a picturii.

Structura de sus╚Ťinere a ├«nvelitorii este compus─â din sc├óndur─â t─âiat─â manual din lemn de salc├óm ┼či este de asemenea degradat─â ├«n propor╚Ťie de 80%.

Nu sunt urme vizibile de vandalism la nivelul grinzilor de lemn care compun pere╚Ťii laterali cu excep╚Ťia grinzii-prag de la intrare din care lipse┼čte o bucat─â consistent─â ┼či se pot observa urmele de topor impregnate ├«n lemn.

Exist─â dovezi de atac biologic asupra lemnului structural ├«ns─â numai la unele elemente. Unele grinzi de lemn sunt afectate de prezen╚Ťa cariilor sau alte organisme d─âun─âtoare similare.


[1] Ionel Opri┼čan, Troi╚Ťe rom├óne┼čti. O tipologie, Editura Vestala, Bucure┼čti, 2003, pg. 147

Revino la inceputul articolului