Curatarea zidariei aparente

Zidaria aparenta (prezenta mai ales la fatadele din era industrializarii) poate acumula in decursul anilor un grad de murdarie ridicata cauzata de diversi factori de mediu, antropici, etc.

Problemele intampinate in vederea curatarii fatadelor din zidarie aparenta pot fi:

– Petele provenite din metalele prezente fie in compozitia argilei (mangan, fier, cupru) fie din aditivii adaugati in procesul de fabricatie (vanadiu) – asa zisa “rugina” care modifica aspectul si culoarea zidariei (pete maro, galbene, vinetii)

– Eflorescente provocate de migratia sarurilor

– Pete de grasime,  uleiuri, hidrocarburi, gudron

– Pete de mortar (atunci cand zidaria este suprasaturata)

– Reziduuri provenite din betoanele folosite la alte componente constructive (“pete de ciment”)

– Murdarie, praf, funingine, fum

– Vopsea si graffiti

– Alge, muschi, biospecii

 

TRATAMENTE POSIBILE

  1.  Desprafuirea zidariei. Se executa in vederea aplicarii tratamentului de biocidare.

Operația de desprafuire se face prin aspirare – suflare – aspirare, funcție de gradul de rugozitate a caramizii, mărimea si adâncimea alveolelor naturale, sau al suprafeței ce urmează a fi curățite.

Se va proceda mai intai la aspirarea generala a suprafețelor, apoi la suflarea cu presiune moderata a aerului, numai local in alveolele adânci, insistandu-se in zonele unde se afla instalate cuiburi de insecte.

Acolo unde este necesar, se va practica şi perierea, folosindu-se perii cu părul de tărie medie. După efectuarea operațiilor de suflare – pensulare se va executa o aspirare generala.

Vor fi folosite ajutaje de forme si cu orificii diferite, adaptabile la suprafețe plane, curbe si alveolare.

produse şi materiale

  • perii cu parul de tărie medie
  • aspirator 1.400 – 1.800 W cu ajutaje de forme si cu orificii diferite
  • compresor aer 230 V, presiune maxima 5-8 bari.

 

2. Spalarea zidariei

De multe ori apa este suficienta pentru curatarea murdariei usoare.

Spălarea prin pulverizare înmoaie depozitele de murdarie care pot fi apoi atent îndepărtate cu perii rigide (nu din sârmă) sau cu raclete din lemn.
Principalul său dezavantaj este că zidul va fi saturat mai mult decât in oricare alt moment al existentei sale. Acest lucru poate da naștere la daune la finisajele exterioare si interioare din lemn sau ghips. Eflorescenta sarurilor este aproape sigur să apară, dar acest lucru este inofensiv pentru ca sarurile pot fi indepartate ulterior prin periere – periile de paie sunt cele mai potrivite.
Cantitatea de apă utilizată trebuie păstrată la un minim absolut, si trebuie aplicata la intervale de timp.
Spălarea nu ar trebui să aibă loc niciodată când înghețul este probabil.
Fisurile din zidarie si mortar trebuie astupate inainte de inceperea spalarii pentru a evita depozitarea apei in lacasurile respective.
Spalarea nu trebuie facuta cu jet la presiune mare pentru ca poate deteriora mortarul si chiar caramizile mai moi. Nu se aplica spalare la caramizile friabile, sau supra-saturate de apa, cu risc de defragmentare.

Spalarea se face numai de catre firme abilitate in curatarea zidariilor si de catre personal calificat, sub stricta supraveghere.

3. Eliminarea eflorescentelor saline cauzate de migratia sarurilor

Eflorescentele sunt depozite de sare care ies la suprafata zidariei.
Ele pot rezulta din caramida, mortar, contaminarea cu alte materiale sau panza freatica. Textura poate varia de la luminoase și pufoase până la dure și sticloase în funcție de compoziție.
Sărurile din zidărie sunt dizolvate de apa care este introdusă în timpul depozitării caramizilor, în timpul construcției sau de ploaie. Zidariile pot fi de asemenea afectate atunci când se formează condens.
Atunci cand zidariile încep să se usuce sărurile devin mai mult concentrate pe măsură ce se evaporă umezeala.
Uscarea si aparitia eflorescentelor se intampla atunci când temperaturile ating nivelurile optime pentru uscare, adică la inceputul anotimpului cald (primavara/vara)

Eflorescentele recurente asupra zidăriei mai vechi pot fi luate ca indicație că apa intră în zidărie ca rezultat al detaliilor de proiectare proaste sau al altor elemente de protecție defectuoase cum ar fi jgheaburi stricate, cornise rupte, etc.

Eflorescentele de saruri reprezinta un efect tranzitoriu, care ar trebui sa fie inlaturat natural de la un anotimp la altul. Trebuie luata in calcul aceasta posibilitate de auto-curatare inaintea de inceperea oricarui tratament.
Se poate curata zidaria cu perii uscate iar reziduurile trebuie inlaturate cu un burete usor umed astfel incat sa nu cada pe regsitrele inferioare ale zidariei. Trebuie evitata umezirea zidariei in exces, pentru ca acest lucru poate provoca reintroducerea sarurilor dizolvate de la suprafata inapoi in interiorul zidariei, si reaparitia eflorescentelor pe masura ce zidaria se usuca. Nu se folosesc perii din sarma.

In cazul tratamentului chimic, se folosesc solutii ce contin acizi naturali, pe baza de apa. Se aplica solutiile mai intai pe o suprafata mica pentru a testa daca sunt eficiente sau nu deterioreaza zidaria. Se aplica cu pensula, se lasa sa actioneze conform indicatiilor producatorului, apoi se indeparteaza mizeria cu peria de paie sau cu un burete dur. Este interzisa folosirea periilor sau buretilor din sarma. Se clateste cu apa.

Spalarea se face la intervale de timp, se evita expunerea zidariei la umiditate excesiva pentru ca exista riscul reaparitiei efectului de eflorescente. Spalarea nu se face niciodata la temperaturi sub 5 grade C sau in timpul anotimpului rece – risc de inghet.

Inainte de spalare se fac operatii de reparatii la zidarie cat si la mortar pentru astuparea crapaturilor sau orificiilor in care se poate depozita apa.

4. Biocidarea

Aceasta operațiune urmăreşte eliminarea biospeciilor care determină, direct sau indirect, degradarea materialelor de construcție;

Se executa manual respectandu-se normele specifice de protecția muncii privind aplicarea soluțiilor chimice .

Se executa numai după curatare, acolo unde este cazul.

Substanța biocida se aplica cu ajutorul pensulelor sau al pulverizatorului, atât pe suprafața, cât şi în alveole.

După aplicarea substanței biocide, se aşteaptă timpul de reacție prescris în fişa tehnică a materialului, după care se îndepărtează flora devitalizata prin periere, iar daca este cazul se poate folosi şi aspirarea.

Spălarea, după periaj, se face cu apa potabilă.

Spalarea se face la intervale de timp, se evita expunerea zidariei la umiditate excesiva pentru ca exista riscul reaparitiei efectului de eflorescente. Spalarea nu se face niciodata la temperaturi sub 5 grade C sau in timpul anotimpului rece – risc de inghet.

Inainte de spalare se fac operatii de reparatii la zidarie cat si la mortar pentru astuparea crapaturilor sau orificiilor in care se poate depozita apa.

produse şi materiale 

– soluție specifică

– apă potabilă.

– pulverizator

  • pensule cu firul lung, de tărie medie;
  • eventual, aspirator 1.400 – 1.800 W.

5. Curatarea zidariei aparente cu Acid fluorhidric.

Aceasta este cea mai buna metoda de curatare a zidariei aparente puternic afectata de poluare, praf, murdarie dificil de indepartat prin periere sau alte metode mai usoare.

Solutia cu concentratie slaba a acidului fluorhidric (2-8% concentratie) este foarte eficienta si nu lasa in urma saruri daunatoare asa cum fac majoritatea produselor chimice.  Avantajul fata de metoda prin spalare cu apa este ca se foloseste o cantitate mai mica de apa, si deci nu se umezeste caramida in exces.

Este un material foarte periculos pentru sanatatea oamenilor, de aceea se foloseste doar de personal calificat in utilizarea compusului. Este foarte coroziv, ataca sticla, suprafetele vopsite sau lustruite (de aceea ferestrele si usile trebuie protejate cu folii din latex).

Se aplica prin pulverizare sau cu pensula pe peretele udat in prealabil, apoi se spala, se reaplica, se spala din nou. Acidul nu trebuie lasat sa actioneze mult timp asupra zidariei pentru ca scoate la suprafata siliciul coloidal din zidarie, avand aspect de eflorescenta alba si este foarte greu de indepartat. Curatarea cu acid fluorhidric se va face numai de catre personal calificat, de firme cu reputatie in acest domeniu, sub stricta supraveghere. Se aplica mai intai pe o suprafata mica, intr-o zona putin observabila a elementului de zidarie, pentru a vedea efectele si abia apoi se aplica in masa.

Acidul fluorhidric funcționează foarte eficient in curatarea zidariei aparente pentru că dizolvă silicatii de pe suprafața unității ceramice la contactul dintre murdărire și teracotă; actioneaza mai mult rupand legaturile chimice dintre silicati decat dezintegreaza murdaria in sine, si astfel particulele de mizerie se desprind de pe caramida cu tot cu un strat micrometric de pe suprafata caramizii. Cantitatea de material dizolvat poate fi de doar câtiva micrometri grosime, dar asta transforma curatarea cu acid fluorhidric intr-o metoda distructivă.

Desi este foarte eficienta aceasta metoda de curatare, numeroase studii au aratat ca aplicarea pe caramida aparenta (caramida terra-cotta neglazurata) duce la modificarea proprietatilor fizice ale acesteia, prin afectarea stratului ars (din procesul de productie) marind si inmultind semnificativ porii caramizilor, si deci facandu-le mai vulnerabile.

 

6.  Sablarea

Atunci cand zidaria este de epoca, sau mai mult, face parte dintr-un monument istoric, este interzisa curatarea prin sablare – metoda distructiva. Se poate aplica sablarea la zidarii mai noi, nefriabile, fara valoare de monument istoric.

Sablarea este o metoda dura, recomandata doar in cazuri extreme, speciale in care niciun alt tratament nu da roade. Sablarea implică utilizarea de pietriș in diverse dimensiuni, abraziv (de obicei nisip), care este suflat sub presiune de aer controlată.

Sablarea se poate face si sub jet de apa, umezind zidaria si evitand astfel praful in exces, dar dezavantajul este ca creeaza la suprafata caramizii o pelicula apoasa tulbure care impiedica vizibilitatea. Sablarea este o metoda distructiva, chiar si cea mai fina sablare are efecte ireversibile asupra caramizii in sensul ca distruge pelicula formata prin ardere a caramizii transformand-o astfel intr-un obiect vulnerabil in fata actiunii agentilor climaterici, chimici, mecanici, biologici, etc. Suprafata caramizilor ramane dupa sablare “dezordonata” si inestetica. Prin sablare se pot desprinde inutil si bucati din mortar.

Aceasta metoda este de evitat.