- Generalitati
- Obiectul specificatiei
In acest capitol se expun specificatiile pentru realizarea diverselor elemente din lemn folosite in special la invelitori si cu rol decorativ: capriori, sipci, astereala, briuri, in conformitate cu indicatiile din proiect si in conformitate cu legea 10/1995, privind calitatea in constructii.
- Standarde si normative de referintă
STAS 856-71 Gradul de prelucrare al lemnului
STAS 1040-85
STAS 4342-85
STAS 942-86 Rasinoase
STAS 8689-86 Foioase
STAS 942-88 Dimensiunile curente si speciale ale principalelor sortimente de cherestea de rasinoase
STAS 1949-86 Clasele de calitate pentru cheresteaua de rasinoase
1.3. Mostre si testări
Toate materialele utilizate vor fi testate in prealabil de furnizor si vor fi atestate calitativ.
Inainte de executarea comenzilor si livrarea materialelor furnizorii vor prezenta mostre de produse si materiale.
Contractorul va prezenta Arhitectului specificatiile producatorului si certificatele de calitate pentru toate materialele utilizate la invelitoare.
Certificate
Contractorul va furniza Arhitectului:
- a) Buletine de laborator pentru fiecare tip de testare
- b) Buletine de laborator executate de fiecare data când este necesar sä se schimbe furnizorul unui material.
- c) Certificate de calitate pentru materiale folosite (accesorii metalice, capriori, sipci, astereala, briuri, structura secundara, etc.).
Costul testelor
Toate costurile aferente testării si asigurarii rapoartelor sau certificatelor aferente, indiferent dacă sunt cerute prin specificatii sau de către Arhitect, se vor suporta de Contractor, adică se vor include în preturile unitare pentru lucrările de inchidere cu panouri termoizolante.
- Receptia lucrarilor executate anterior inchiderilor din panouri termoizolante, coordonarea si interfata cu alte specialitati
Antreprenorul lucrarilor va trebui sa se sincronizeze cu celelalte specialitati, in scopul obtinerii de la acestia a ansamblului de planuri de detalii ale lucrarilor lor pentru a putea in cunostinta de cauza realiza lucrarile sale de executie.
Se vor verifica lucrarile care privesc structura si rezistenta constructiei (stalpi, grinzi, plansee, ultimul planseu de sub acoperis, scari interioare.
- Materiale si constructie
3.1. Materiale
– capriori, sipci, astereala, briuri
Cleiurile folosite pt.incleierea lemnului se pot clasifica dupa mai multe criterii:
-natura chimica a materiei prime:
-naturale:-animale :-de gelatina(oase si piele)
-de cazeina
-vegetale:cleiurile albumina vegetala, de amidon, de celuloza si latex;
-sintetice(de polimerizare sau policondensare)
-domeniul de folosire:cleiuri de mobila si cleiuri de ctii(acestea din urma avind rezistente mecanice mari si deosebit de rezistenti la variatiile de umiditate si temperatura)
-termoreactivitatea;
-starea de agregare fizica
-temperatura de incleiere
-rezistenta la apa a peliculelor
-durabilitatea peliculei
Cleiurile folosite pt.executarea elem.de ctii incleiate,conf.normelor interne,trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: -sa fie foarte rezistente la actiunea apei(rezistenta minima a peliculei dupa 1h de fierbere,sau imersie in apa timp de 24h,sa fie min.15daN/cm2);
-sa aiba rezistenta la forfecare mai mare decat rezistenta lemnului la forfecare in lungul fibrelor.
-sa fie usor lucrabile si netoxice.
Din categoria cleiurilor folosite in ctii,care indeplinesc in buna masura cerintele impuse se mentioneaza cleiurile pe baza de fenol,rezorcina si melaminoformaldehidica.
In tara noastra cea mai larga raspandire o au cleiurile de baza de fenol-formaldehida
.Rezistenta minima a imbinarilor supuse la incercarile de forfecare a rostului incleiat,pentru orice tip de clei folosit la realizarea elem. de ctii portante,trebuie sa fie cel putin egala cu valorile date in STAS 857-83.
| Nr.
crt. |
Felul incercarii | Rezistenta de rupere la forfecare in daN/cmp,pt: | |
| Rasinoase | Foioase | ||
| 1 | Incercarea probei in stare uscata cu umiditatea de 15% | 60 | 80 |
| 2 | Incercarea probei dupa 24h imersie in apa | 40 | 50 |
3.2. Transport (Livrare, depozitare, manipulare)
Se va sigura protectia materialelor folosite in mod corespunzator, ferindu-le de degradarea atat la depozitare, cat si la manipulare.
4.1.Conditii de executie
Clasificarea materialului lemnos folosit in ctii se poate face dupa specie si gradul de prelucrare(STAS 856-71).
Dupa specie,materialul lemnos se clasifica in lemn de foioase si rasinoase.
Dupa gradul de prelucrare,materialul lemnos folosit in constructii pentru realizarea elementelor portante se clasifica in:
-lemn brut,care provine din orice parte a arborelui si care in afara de operatiile de recoltare nu a suferit nici o alta prelucrare.
-lemnul ecarisat,care se obtine in urma debitarii lemnului brut.
Lemnul rotund de foioase si rasinoase se utilizeaza in ctii(STAS 1040-85 si STAS 4342-85). Lemnul ecarisat cuprinde lemnul taiat longitudinal, avind cel putin doua suprafete plane,paralele,rezultate din debitarea bustenilor.
Cheresteaua poate fi: tivita(cu muchii vii), netivita(cu muchii tesite), spintecata.
Din punct de vedere al continutului de umiditate cheresteaua este verde(W>30%) , zvantata(W=24-30%), semiuscata(W=18-24%) si uscata(W<18%).
Sortimentele de cherestea ce se livreaza in Romania sunt reglementate prin STAS 942-86 pentru rasinoase si STAS 8689-86 pentru foioase.
Lemnul ecarisat se foloseste sub forma de:
-scanduri,avind grosimi “h” de max.40mm, si latimi “b” mai mari decat dublul grosimii,insa min.8cm.
-dulapi,avind h>40mm insa max.100mm si mai mari decat dublul grosimii,insa min.10cm.
-sipci,avind h<40mm si b<6cm;
-grinzi,avind h>100mm si latimi “b”egale sau mai mari decat grosimea,care pot fi:cu doua,cu trei sau cu patru fete plane;
-margini,piese de cherestea avind fata interioara complet atinsa de ferastrau,iar cealalta cel putin jumatate din lungime;in cazul in care fata exterioara ramane netinsa sau atinsa mai putin de jumatate,se numesc laturoaie.
Dimensiunile curente si speciale ale principalelor sortimente de cherestea de rasinoase folosite in ctii(STAS 942-88)corespund starii lemnului pentru o umiditate de 15%.
Clasele de calitate pentru cheresteaua de rasinoase se stabilesc cf.STAS 1949-86,iar caracteristicile claselor de calitate se obtin prin sortarea cherstelei in functie de defectele pe care le prezinta piesele de cherestea.
Scandurile si dulapii de lungimi normale se sorteaza in 5 clase de baza:
-clasa extra(E-A si E-B);
-clasa tombat(T)
-clasa a-III-a
-clasa a-IV-a
-clasa a-V-a(V-A;V-B)
Sipcile,riglele si grinzile se sorteaza intr-o singura clasa de calitate – clasa a-III-a
Lemnul folosit in ctii nu trebuie sa aiba o umiditate mai mare de 23%.La elementele speciale(de imbinare)ca pene,dornuri,eclise,etc.umiditatea nu trebuie sa depaseasca 15%.
4.2.Defectele lemnului si categorii de material lemnos pentru constructii.
Materialul lemnos prezinta o serie de anomalii si defecte,care se transmit si produselor rezultate din debitarea bustenilor,influentind in mod defavorabil calitatea lor.
Principalele,care dupa felul si natura lor se pot clasifica in: defecte de forma ale trunchiului, defecte de structura ale lemnului; defecte de noduri si crapaturi; defecte provocate de insecte; defecte cauzate de microorganisme(ciuperci) si paraziti vegetali.
Materialul lemnos folosit la elementele de rezistenta sau la finisaje in constructii se imparte in trei categorii,tinind seama de destinatia piesei si de natura si marimea solicitarilor la care sunt supuse.In tabel se dau categoriile pieselor si elementelor de constructie din lemn portante,neincleiate,pt.ctii civile,industruale si agricole,conf.STAS 857-83.
| Categoria de calitate a pieselor si elementelor de lemn |
Solicitarea si destinatia pieselor si elementelor din lemn |
| I | Elemente supuse la intindere si incovoiere(grinzi cu zabrele,grinzi simple si piese speciale:pene,dornuri,eclise,etc.) |
| II | a)Piese supuse la compresiune si incovoiere
b)Elemente intinse-incovoiate,la care efortul unitar efectiv reprezinta max.70%din rezistenta admisibila a lemnului |
| III | Elem.secundare supuse la incarcari accidentale.(astereala acoperisului si piesele a caror deteriorare nu pericliteaza rezistenta si stabilitatea ctiilor. |
Pentru fiecare dintre categoriile de mai sus,numarul si marimea defectelor materialului lemnos sunt limitate,trebuind sa satisfaca anumite conditii de admisibilitate specificate in tabelul 4 si 5 din STS 857-83.
Defectele cele mai des intalnite,care influenteaza in mare masura rezistenta elem.de ctie,sunt nodurile.Pentru cele trei categorii de calitate ale materialului lemnos se impune ca pe langa prevederile din STAS tb.4 si 5,sa fie respectate si conditiile indicate mai jos:
Lemnul verde sau proaspat doborat contine 40-50%umiditate,din care aproape jumatate este apa libera,iar restul apa de higroscopicitate.Apa legata chimic(apa de constructie) reprezinta numai 1%.Limita dintre apa libera si apa higroscopica se numeste punct de saturatie si corespunde unui continut de 25-30% umiditate.Peste aceasta limita,proprietatile mecanice,contragerea si umflarea lemnului nu mai sunt influentate.Dupa doborarea arborilor,apa libera se pierde usor si fara sa influenteze dimensiunile sau proprietatile lemnului,spre deosebire de apa higroscopica,care se indeparteaza foarte incet si numai partial,in functie de umiditatea mediului inconjurator,pana ce se ajunge la un echilibru.Pentru conditiile climaterice de la noi,se considera ca lemnul ajunge la un echilibru in cazul unui continut de 15%umiditate.Variatia umiditatii lemnului determina schimbarea dimensiunilor acestuia,dand nastere la fenomenul de contragere sau umflare.Cu cat umiditatea se reduce,cu atat rezistentele mecanice cresc,iar contragerea se mareste.Din cauza anizotropiei lemnului,contragerea sau umflarea nu sunt uniforme,ci variaza in functie de directiile caracteristice(axiala,radiala si tangentiala).Din cauza neuniformitatii contragerii,piesele de cherestea debitate nerational se deformeaza prin uscare,lucru care duce la curbarea scandurilor sau aparitia crapaturilor in chereste.Umflarea duce la rezultate inverse contragerii,in plus,din cauza umiditatii sporite,rezistentele elementelor de constructie se micsoreaza.Deformatiile si crapaturile elem.de ctie. Produse in urma contragerii lemnului pot duce la consecinte grave;din aceasta cauza la executia ctiilor din lemn trebuie luate o serie de masuri de ordin ctiv,care sa inlature sau cel putin sa micsoreze aceste consecinte nedorite.
Deformatiile lemnului,si inspecial curbarea scandurilor supuse uscarii pot fi eliminate daca se utilizeaza proprietatile plastice ale lemnului,care sunt cu atat mai mari cu cat temperatura si umiditatea acestuia sunt mai mari.Deci,printr-o uscare artificiala in camera de aer cald,aer cald si vapori de apa sau cu curenti de inalta frecventa,umiditatea lemnului poate fi redusa intre limitele dorite,fara ca acesta sa sufere d.p.d.v. calitativ.
4.3.Putrezirea lemnului si masuri de protectie
Putrezirea lemnului este provocata de o serie de ciuperci si insecte xilofage,ce apartin organismelor inferioare,care nu contin clorofila(ciuperci parazite si ciuperci saprofite).Cele mai periculoase ciuperci sunt cele ce provoaca putrezirea materialului lemnos din constructii.Cele mai importante sunt: -buretele de casa (Merilius lacrymaus)-se instaleaza de prefenta in locurile ascunse ale lemnariei(dusumea oarba,grinzisoare de sustinere a dusumelei,etc.) si provoaca adevarate dezastre.
-buretele alb de casa (Polyporus vaporarius) se intalneste sub diferite forme.In primul rand,micelul apare sub forma unei vate albicioase,iar dupa imbatranire are un aspect castaniu.Atacul acesteia este asemanator buretelui de casa,cu diferenta ca pentru dezvoltare are nevoie de o mare cantitate de apa.
Celelalte ciuperci care ataca lemnul de constructie pot fi intalnite sub diferite forme,ca:pojghite,tesuturi pufoase sau gelatinoase care duc la craparea si gaurirea materialului lemnos,precum si la colorarea in diferite nuante a acestuia.
Prevenirea acestor defecte se poate face daca se are in vedere ca microorganismele care produc putrezirea,in cea mai mare parte,se dezvolta la o umiditate a lemnului de 20-30%.Deci,una dintre masurile de protectie consta in reducerea umiditatii,cat si izolarea lemnului de sursele care ar duce la ridicarea ei.Masurile generale de protectie contra putrezirii elementelor de constructie din lemn,in vederea maririi duratei de exploatare,sunt reglementate de STAS 2925-67.
In unele cazuri,pentru conservarea lemnului se foloseste afumarea si carbonizarea superficiala.Cele mai sigure rezultate,insa,pentru marirea durabilitatii lemnului,se obtin prin folosirea metodei de impregnare superficiala sau profunda cu substante antiseptice(fungicide),care exercita asupra ciupercilor o actiune toxica.
Substantele antiseptice folosite in mod curent pentru protectia lemnului contra putrezirii sunt:
Substante antiseptice solubile in apa(saruri minerale solubile:clorura mercurica,clorura de zinc,sulfatul de cupru,florura de sodiu,fluorosilicatul de sodiu,etc);derivati organici solubili in apa(fenolii,crezolii sau hidroxitoluolii,dinitrofenolatul de sodiu);substante antiseptice mixte,care contin in marea majoritate a cazurilor 80-90%fluorura de sodiu,iar restul derivati organici solubili in apa;
Substante antiseptice gazoase(anhidrida sulfuroasa aldehidica formica,cloropicrina,etc.)folosite numai la dezinfectarea superficiala a lemnului,pentru distrugerea sporilor si miceliilor de pe suprafata lemnului infectat;
Paste antiseptice,fabricate fie pe baza de fluorura de sodiu,fie pe baza de fluorosilicat,utilizate pentru protejarea elementelor de constructie care nu sunt direct sub actiunea umiditatii din atmosfera sau sol;
Toate aceste substante trebuie sa corespunda conditiilor cerute de STAS 650-83 si STAS 651-83. Tratarea lemnului cu antiseptice,in vederea conservarii lui,se poate face prin una din urmatoarele metode:
-metoda prin patrundere,dupa unul din urmatoarele procedee:prin osmoza, prin imersiune (imbaiere) si prin impregnare sub presiune.
-metoda prin acoperire cu paste antiseptice.
Pentru a se atinge scopul,lemnul caruia i se aplica unul din procedeele enumerate trebuie sa fie perfect sanatos,uscat si prelucrat la forma definitiva.
4.4.Comportarea lemnului la foc si masuri de protectie contra incendiilor
Sub influenta unei temperaturi mai mari de 1050C,lemnul incepe sa se descompuna termic in mod progresiv,cu degajarea in acelasi timp a unor gaze inflamabile(hidrogen,metan si etan).In prezenta aerului si a caldurii,la o anumita temperatura si dupa o anumita durata de actiune a focului,lemnul incepe sa arda.
In cazul in care aerul lipseste in timpul descompunerii termice,arderea nu poate avea loc din lipsa de oxigen,producindu-se astfel distilarea uscata a lemnului.
Pericolul de ardere a lemnului nu apare numai in cazul unui contact direct cu flacara,ci si prin autoaprindere,care se poate produce in urma unei incalziri de lunga durata a lemnului.
Inflamabilitatea si viteza de ardere a lemnului cresc concomitent cu porozitatea acestuia.(cu cat densitatea este mai mica,cu atat inflamabilitatea este mai mare).
Cu toate ca inflamabilitatea lemnului este destul de mare,pericolul de prabusire neasteptata a constructiilor din lemn in timpul incendiilor este mult mai mic decat in cazul constructiilor din zidarie sau otel neprotejat. Lemnul,in timpul arderii,se carbonizeaza incet,iar statul de carbune format la exterior are un coeficient de conductivitate termica mai mic decat lemnul, apara zonele centrale ale acestuia impotriva distrugerii,intarziind astfel prabusirea constructiei.
Lemnul nu poate fi facut incombustibil,dar poate fi facut greu combustibil si neinflamabil,prin masuri constructive,masuri chimice (prin impregnarea pieselor din lemn,inainte de punerea in opera,cu diferite substante ignifuge).
Rezultatele cele mai bune se pot obtine prin folosirea unei suspensii de silicat de sodiu cu adaos de ciment si nisip fin,marindu-se astfel gradul de rezistenta la foc.
Pentru a putea fi folosite cu succes in vederea ignifugarii lemnului,substantele ignifuge trebuie sa satisfaca conditiile prevazute in STAS 652/83.
Deoarece in practica lemnului folosit in constructii trebuie sa i se asigure concomitent atat rezistenta la foc cat si rezistenta impotriva putrezirii,de regula,in substantele ignifuge se mai introduc si diferite substante antiseptice(fungicide),de obicei fluorura de sodiu.
Impregnarea lemnului cu substante ignifuge se face prin aceleasi procedee ca si in cazul impregnarii cu substante antiseptice,consumul mediu de compozitie ignifuga uscata fiind de 5-8% din greutatea lemnului impregnat.
– se verifica prin sondaje si probe asupra materialelor umiditatea, rigiditatea, planeitatea
– calitatea materialelor conform certificatelor de calitate;
– pozitionarea, montarea si ancorarea elementelor de lemn;
- Masurare si decontare
Elementele liniare se masoara la metru liniar.
Cantitatile din listele de lucrari sunt aproximative. Pe parcursul lucrarilor pot apare modificari. Acestea nu influenteaza pretul unitar. Pentru comandarea materialelor antreprenorul va consulta planurile de executie, respectiv va masura la fata locului si va determina cantitatile exacte de pus in opera pe propria raspundere. Decontarea se va face pe baza receptiei si a masurarii cantitatilor efectiv executate. Decontarea se face conform clauzelor contractuale dintre beneficiar si antreprenor.
Terminarea lucrarilor se constata de proiectant si beneficiar numai dupa ce se constata ca au fost executate, toate lucrarile prevazute in proiect si prin dispozitii de santier si sunt de calitate. Se incheie proces – verbal de receptie pe categorii de lucrari. Nu se prevad abateri de la prevedrile punctului. Abaterile admise pentru fiecare material sunt prevazute in standardele de referinta specifice mentionate.
Verificarile se fac de catre proiectant, beneficiar si antreprenor si constau in: respectarea prevederilor din proiect, existenta proceselor verbale de receptie pentru lucrari ascunse, existenta certificatelor de calitate pentru produse si materiale, se verifica uzual calitatea lucrarilor si se dispune refacerea celor necorespunzatoare executate.
- Prevederi finale
Prevederile din prezentul caiet de sarcini nu exclud obligativitatea respectarii de catre constructor si de catre beneficiar, a tuturor actelor normative (STAS) care au referire la problemele ce fac obiectul caietului de sarcini si care sunt in vigoare la data executiei lucrarilor.
- Corespondenta cu proiectul a capitolului „Elemente din lemn”
Acest capitol din caietul de sarcini se va citi impreuna cu Planse de rezistenta, Plan invelitoare si fisele tehnice ale materialelor de constructie utilizate, agreate de beneficiar.